Un somn bun consolidează memoria sistemului imunitar

În urmă cu mai bine de un secol, oamenii de știință au demonstrat că somnul favorizează păstrarea amintirilor cu privire la evenimente și persoane.

Studii ulterioare au demonstrat că somnul cu unde lente, denumit în mod obișnuit ‘somn profund’, este important pentru transformarea amintirilor recente în aminitiri stabile pe termen lung.

Dar, ce este mai precis ‘somnul profund’? Să facem o scurtă descriere a acestuia.

Un ciclu de somn durează aproximativ 90 de minute, în timpul nopții având loc o succesiune de mai multe astfel de cicluri. Acest ciclu este împărțit în trei etape: etapa REM (Rapid Eyes Movement), etapa intermediară dintre veghe și somn; somnul ușor, timp în care mușchii se relaxează; somnul profund, care are o durată de 20-30 de minute, timp în care anumite organe își încetinesc activitatea, în timp ce unele glande se opresc și altele se activează.

Potrivit unui studiu de anul trecut al cercetătorilor de la Harvard School of Medicine and Biomedical Sciences, somnul profund se produce într-o regiune denumită zona parafacială, din trunchiul cerebral. Pentru a intra în etapa de somn profund este importantă o bună funcționare a circuitului în trunchiul cerebral, responsabil de această etapă a odihnei.

Trunchiul cerebral este o parte primordială din creier, care reglează funcțiile necesare supraviețuirii, precum respirația, tensiunea arterială, ritmul cardiac și temperatura corporală.

Recent, într-un articol din Trends in Neurosciences, Jan Born, neurocercetător la Universitatea din Tübingen, Germania, a susținut faptul că somnul profund poate, pe lângă funcțiile mai sus-amintite, să influențeze și să consolideze amintirile sistemului imunitar legate de agenți patogeni (bacterii sau virusuri) deja întâlniți în trecut.

Prin urmare, somnul ar ajuta sistemul imunitar să-și ‘amintească’.

“Deși se cunoaște de mult timp faptul că somnul favorizează formarea de amintiri pe termen lung, ideea că formarea amintirilor este o funcție a somnului eficientă în toate sistemele organismului este, în opinia noastră, cu totul nouă”, afirmă Born.

Sistemul imunitar – potrivit studiului danez – “memorează” o întâlnire cu o bacterie sau un virus prin colectarea de informații detaliate cu privire la virusuri sau alți agenți patogeni, pentru a crea limfocite T cu memorie, care au o durată de viață de câteva luni sau ani, ajutând astfel organismul să recunoască o infecție anterioară și, prin urmare, să reacționeze în consecință.

De asemenea, selectarea informațiilor cheie ar permite celulelor T cu memorie să detecteze noi agenți patogeni, similari, dar nu identici, cu bacteriile sau virusurile întâlnite anterior.

Studiile efectuate asupra oamenilor au demonstrat că în nopțile următoare unei vaccinări, somnul profund cu unde lente îmbunătățește memoria celulelor T.

În ansamblu, aceste rezultate sprijină ideea că somnul cu unde lente contribuie la formarea amintirilor pe termen lung, permițând sistemului imunitar, prin intermediul ‘memoriei’, să organizeze astfel apărarea adecvată prin răspunsuri adaptive, atât comportamentale, cât și imunologice.

Implicit, este evident faptul că privarea de somn ar putea duce la grave probleme pentru sănătatea noastră.

“Nedormind suficient sau având un somn agitat, sistemul imunitar s-ar putea concentra pe părți greșite ale agentului patogen”, afirmă Born. “Spre exemplu, multe virusuri pot suferi mutații ale proteinelor pentru a scăpa de răspunsurile sistemului imunitar, încercând un fel de camuflaj”.

Born speră ca studiile viitoare să poată examina informațiile selectate în timpul somnului pentru stocarea aminitirilor pe termen lung și mecanismele prin care este realizată această selecție.

Implicațiile clinice conexe ar fi fundamentale, în mod special, potrivit savantului, “în scopul dezvoltării de vaccinuri eficiente împotriva HIV, malariei și tuberculozei, care se bazează pe memoria imunologică”.

Leave a Comment

0

Your Cart